Acum două săptămâni s-a încheiat ediția din 2023 a festivalului George Enescu, probabil cel mai important eveniment de muzică clasică din România. Atenția publicului e de regulă captată aici de concertele cu orchestre mari — la propriu și la figurat — cu repertoriu preponderent romantic și modern. Cu toate astea, la fiecare ediție se strecoară în program suficiente concerte și pentru publicul amator de muzică veche.
Anul ăsta a revenit în România un grup de legendă pe felia barocă: italienii de la Europa Galante, conduși de violonistul Fabio Biondi. Specialitatea lor e Vivaldi, atât compozițiile celebre precum Anotimpurile, cât și obscurități care nu au mai fost interpretate probabil de câteva sute de ani.
Urmărindu-i pe scena Ateneului, mi-am amintit de principiul interpretării retorice, care stă la temelia muzicii HIP — conform lui, muzicienii trebuie să „miște” audiența, trebuie să transmită o anumită stare de spirit prin orice mijloace. Ideea asta poate părea banală, dar e ceva de care interpreții obișnuiți de muzică clasică s-au îndepărtat. Adesea un concert modern de muzică clasică degajă o atmosferă sobră, în care o orchestră de muzicieni cu figuri semi-plictisite se străduiesc să invoce un ideal abstract al muzicii de pe partitură.
Cei de la Europa Galante s-au aflat la polul opus — concertul lor a fost o experiență plăcută, caldă, de urmărit cu zâmbetul pe buze. Indiferent de compozițiile pe care le au în program, merită văzuți cu siguranță când vor reveni la noi.